sâmbătă, 31 octombrie 2009

Liniste, oboseala, viata, existenta ...


Liniste, oboseala, viata, existenta ...

Este tarziu si noaptea se lasa incet peste orasul obosit.
Intunericul pare atat de apasator si face ca pleoapele grele sa cada fara efort. Stelele intarzie sa apara in acest loc mereu aglomerat si incarcat de probleme si mizerie.

Nimic din frumosul pe care il cunosteam cu totii in anii de copilarie acum pare sa nu mai existe.

Gandurile linistite acum parca ma evita, visele par sa nu mai rasara, iar munca si responsabilitatile de toate felurile par acum sa imi fi invadat toata viata.

Traiesc pentru a munci, pentru a studia, pentru a exista intr-o societate ce contine numai reguli si multa agitatie, pentru a-mi hrani partea fizica si, cica si cea spirituala, pentru a fi eu alaturi de ceilalti, pentru a exista ...

Inca ma gandesc la tine ...