miercuri, 25 martie 2009

mai bine sau mai rau ...


cand a fost ultima data cand un plan pe care l-ai intocmit l-ai dus la bun sfarsit? cand a iesit exact cum ai vrut? la capitolul plan putem include foarte multe lucruri si de aceea mentionez acest aspect ... a depins mai mult de tine sau de "restul lumii"?

desi de multe ori stai si te gandesti la viata, la ce ai facut si la ce nu ai facut, la ce urmeaza sa faci sau nu, niciodata nu o sa stii cu certitudine ce se va intampla ... se spune, ca daca gandesti pozitiv poti influenta partial ce se va intampla ... o fi oare adevarat?

de multe ori ne dorim cate ceva atat de mult incat devenim irascibili daca nu se concretizeaza dorinta ... iti poti dori sa obtii un lucru material, sa obtii un job sau o realizare profesionala, sa ai parte de o mica minune in familie sau pur si simplu ca o persoana anume sa iti trimita un zambet, un gest aproape nesemnificativ, dar care pentru tine sa valoreze enorm ... ce frumos este atunci cand aceste lucruri se si adeveresc, dar de multe ori se intampla exact pe dos; asa se face ca de multe ori lumea se enerveaza si uita care era de fapt visul ... ele incep sa faca gesturi care nu par tocmai rationale pe moment ... ;))

ideea acestui articol ar trebui sa fie faptul ca atunci cand iti doresti ceva, de multe ori nu vine pe tava, nu apare cand ne dorim si cu atat mai putin din partea cui am vrea ... arareori poti spune ca exact cand ai vrut ai si primit "acel ceva" ... oricum, nu mai conteaza, cand e sa fie, va fi ... spera la mai bine si asteapta sa se si intample asta ...:D

acum ma intreb ce faci cand iti doresti ceva din partea persoanei iubite ... e ceva ce vrei pe moment sau vrei sa auzi de la ea(persoana iubita) si totusi nu ii pica deloc fisa acesteia de ce te framanta pe tine ... ce faci atunci?


poti sa taci sau poti sa ii spui; in ambele variante e cu dus si intors, dar personal am ajuns la concluzia ca daca nu ii spui, ea poate sa nu fi realizat, sa nu isi fi dat seama, iar tu te framanti "de ce?" mai mult degeaba ... firesc este sa comunici cu persoana iubita, dar atunci cand anumite chestii vin de la sine ramane un singur lucru ...

mai bine sa regreti de ceva ce ai facut decat de ceva ce nu ai facut ...






thanks, dear friend for all the help your help ...

duminică, 15 martie 2009

Inceput de an, inceput de viata, inceput de …

La sfarsitul anului care s-a incheiat, viata mi-a adus mai multa bucurie decat am primit in tot anul acela … am reusit sa simt ca prietenii iti sunt aproape la bine si la rau, ca familia te iubeste mai mult decat orice si ca, viata iti trimite acel strop de fericire atunci cand te astepti mai putin …
Asa incep un nou an, un nou capitol de aventuri …



Totusi, cred ca aceasta experienta complexa, numita de multi „viata”, nu iti ofera nici o garantie. Totul vine de la sine, insa nimic nu te poate face sa crezi ca va dura o vesnicie. Tine de tine sa vrei sa incerci, sa crezi in fortele proprii si sa speri ca ghinionul te va ocoli si vei avea parte numai de ce e mai frumos ...



Atunci cand incerci si intr-un fel incepi sa experimentezi ceva nou, totul se schimba in jurul tau. Toti cei care erau pana nu de mult langa tine par sa fie mai departe, sa te influenteze intr-un mod diferit fata de cum probabil gandesti in acel moment ... totul se schimba pentru ca tu ai permis sa se intample asa ceva ... si deci ce te va face pe tine sa crezi ca ceea ce faci este bine? Ca nu faci ceva gresit, ceva ce vei regreta sau care poate va dezamagi pe cineva ... stii tu oare daca vei comite cumva vreo gafa fatala care ii va face pe prieteni sa te priveasca intr-adevar ca pe o ciudata? Si daca parintii tai mult iubiti vor reactiona intr-o maniera extrema, tu cum vei privi lucrurile, sau mai bine zis, cum se presupune ca ar trebui sa faci asta?



De multe ori ma gandesc de ce ar trebui sa avem parte de schimbari si de atatea evenimente noi si mereu multe lucruri efemere care te afecteaza ireversibil. De ce, daca niciodata nu vom reusi sa le facem pe plac tuturor persoanelor la care tinem? Intotdeauna va fi cineva ranit, intotdeauna cineva va plange si te va acuza ca nu ai fost acolo la necaz sau chiar mai mult decat atat ... probabil ca mereu va exista macar o singura peroana care sa iti spuna sau macar sa iti arate, mai mult sau mai putin voit, faptul ca „ai facut cea mai mare greseala din viata ta care va distruge tot ce aveai pana in acel moment”.



Si atunci care mai este rostul schimbarilor? Care mai este poanta sa ne tot amagim unii pe altii si sa credem ca totul va fi mai bine si ca orice s-ar intampla, intotdeauna va exista un „miracol” care sa ne salveze ... asta daca esti o persoana super optimista, ca daca lucrurile ar sta pe dos, atunci intreaga concluzie se schimba inca din ipoteza ... totul se naruie pentru ca nimic din ceea ce vom face nu va fi bun sau va putea vreodata sa fie cel putin la fel de ... restul este istorie ...



Incerc printre cateva randuri amarate sa surprind cateva idei care ma framanta de ceva timp si care nu indraznesc sa le spun persoanelor in fata pentru ca nu stiu daca eu sunt de vina sau, poate ca vreau prea mult de la mine. Incerc sa gasesc o solutie pentru a le putea spune si celorlati „de ce”...



In prezent am permis ca in viata mea sa mai apara o schimbare, sa mai intervina un factor de noutate care sa imi afecteze viata mea „linistita” (sa zicem linistita pentru ca mereu poate apare inca ceva, dar este al naibii de agitata). Aceasta schimbare poarta numele unei persoane care a ajuns in scurt timp sa imi fie foarte draga si care a reusit sa imi ofere o raza de speranta ... mai bine zis, sa imi deschida de fapt privirea si spre alte orizonturi.



Problema s-a pus atunci cand a trebuit sa infrunt toata viata mea de pana acum cu noua mea mentalitate sau cu noua idee, care mi se parea foarte draguta ... acu-i acu`! Din cate am vazut, reactiile nu au intarziat sa apara ... parca sunt numai artificii!



Si deci, care este de fapt problema? De unde atata agitatie? Am deranjat un intreg sistem care a functionat pana in prezent normal prin simplul fapt ca am indraznit sa aspir spre o schimbare ... fir-ar sa fie cu schimbarile astea! Deci inca o data ... de ce avem nevoie de ele? Dar asta cred ca e o intrebare care nu isi va gasi prea curand raspunsul ...


sâmbătă, 27 septembrie 2008

something about life ...


a fost odata ca niciodata o imparatie bogata, plina de daruri minunate, unele cunoscute, altele ascunse de ochii curiosilor ... si aceasta imparatie prospera pe zi ce trece mai mult, devenea tot mai cunoscuta si mai admirata mai ales pentru faptul ca toti cetatenii sai erau fericiti; de ce erau ei fericit? aveau libertatea de a a lege ce vor sa faca, sa creada, sa spuna, sa viseze si sa reuseasca sa isi indeplineasca visele ...


deoarece toata lumea isi dorea fericirea, multi au emigrat din fiecare coltisor al lumii in acest loc minunat; astfel el crestea, se extindea si incepea sa suprinda din ce in ce mai mult intreaga lume ... au aparut nemultumiri, neintelegeri si din ce in mai multe dispute intre aceasta imparatie si restul regatelor, atfel incat in scurt timp au aparut si razboaiele pentru teritoriu ... nu a durat mult pana au aparut si rascoalele, deoarece poporul a devenit nemultumit de conducere si de faptul ca nu puteau avea tot ce isi doreau; trebuiau sa participe la lupta si asta le afecta linistea ... in cele din urma regatul maret s-a prabusit, au ramas doar ruine si amintiri ...


toti au plecat sa isi caute fericirea in alta parte ...


de ce trebuie sa avem totul dintr-o data? de ce trebuie sa luptam atat de mult pentru a avea atat de putin? ce este de fapt o viata fericita?


fiecare isi doreste linistea sufleteasca si sa fie fericit, dar nu pentru toti inseamna si aceleasi vise ... lupta pentru ceea ce vrei, dar nu uita ca nu esti singur si ... ai grija ce iti doresti ...

vineri, 26 septembrie 2008

losing my way...




in viata cea mai usoara cale este si cel mai des aleasa pentru a ne atinge telurile...de ce oare?




de-a lungul vietii am incercat sa fac tot posibilul pentru a-mi indeplini dorintele si a castiga increderea prietenilor mei facand ceea ce trebuie, ce e corect si just ... la ce m-a ajutat oare? am ajuns la acelasi nivel cu cei care au incalcat toate regulile si au castigat mult mai mult fata de mine ... oare merita sa te straduiesti, sa dai totul ca sa fie bine, sa te lupti cu morile de vant numai pentru o cauza?




cariera care mi-am ales-o implica aceste lucruri...oare am ales ceea ce trebuie ? ... pentru mine? voi reusi eu oare sa imi indeplinesc dorintele prin aceasta metoda? o intrebare buna, dar un raspuns greu de dat ... daca ar fi fost o poveste, poate ar fi avut final fericit, dar in viata reala, totul este posibil ...




cateodata stau si ma gandesc la cat am facut pana in prezent si cate persoane au remarcat succesele mele ... prea putine au stiut cand am avut nevoie de ajutor, prea putine au stiut sa imi fie alaturi la nevoie sau cel putin sa fie, acolo undeva un zambet sau o privire care sa imi arate ca a contat, ca a meritat, ca nu a fost in zadar ... poate si pentru faptul ca nu am aratat suferinta, acum ma inchid in mine insami si astept sa fiu salvata ...




can anybody out there hear me?

can anybody out there see me?

can anybody out there feel me?

...

sâmbătă, 22 martie 2008

si ce daca ...




ce frumos este atunci cand viata merge struna ... :D ... cand nimic nu te deranjeaza, cand nimeni nu iti este impotriva sau altfel decat ai vrea ... ce frumos este atunci cand totul iti iese asa cum vrei si totul este ca un vis frumos care nu are sfarsit ... :D ce frumos ar fi daca toata viata ar fi asa cum ne-am dori ... :D

este atat de placut cand simti libertate, iubire, fericire deplina ... cand totul este mai frumos decat orice vis pe care l-ai avut pana in acel moment ...


dar aceste momente pretioase sunt atat de rare si, de multe ori nici nu stim sa le apreciem ...


de cele mai multe ori in viata alegam ... alergam dupa prieteni, dupa locuri de munca, dupa salariul acela care este mereu mult asteptat dar la fel de repede si risipit ... dupa tot felul de lucruri si persoane care noi credem ca merita atentia noastra ...


dar ce ar fi daca nu am mai alerga? daca ne-am opri o secunda sa privim in jurul nostru si sa observam incetul cu incetul cum totul se misca pe langa noi ... ce interesant cred ca ar fi sa te misti contra timp, sa fii "tu si restul" ... dar, am putea oare sa vedem tot ceea ce faceam cu aceiasi ochi? am putea totusi sa zarim micile greseli pe care le facem cu mai multa sau mai putina bagare de seama? probabil ca numai in astfel de momente am putea spune"dar asta nu trebuia sa o fac, pt ca oricum nu se merita" sau "ce rost avea sa imi bat creierii cu problema asta pentru ca oricum nu era acea persoana acolo ca sa observe rezultatul" si tot asa ...


viata mea contine o multime de astfel de dileme ... o gramada de lucruri care trebuie duse la bun sfarsit, o multime de persoane care trebuie multumite, o sumedenie de treburi neterminate care inca asteapta sa le vina randul si tot asa ... acum ma gandesc daca toate acestea mai merita ... daca tot ceea ce imi propun sa fac mai departe sau sa termin in prezent imi va aduce rezultatul dorit ... capitolul momente frumoase si relaxante sau timp liber pot spune ca nu a primit prea multe fonduri pe anul acesta din partea statului si ca este in revizie totala ;))


de curand o persoana mi-a spus, asa, in treacat "si ce daca ..."


nici nu mi-am imaginat ca spusele lui imi vor oferi o asa tema de dezbatut ... asa ca, in prezent ma aflu in dezbatere intr-o sedinta publica intre eu si cu mine si ma gandesc care sunt de fapt lucrurile care conteaza in viata mea ... ce ma face pe mine fericita si ce imi ofera bucuria zilei de maine ... care sunt lucrurile pentru care se merita sa muncesti si care pot fi abandonate ... daca voi reusi sa termin aceasta convocare si voi gasi si rezultatul, o sa il public fara intarziere ;))


pana una alta, voi incheia scriind ca desi viata e asa cum e, cu bune si cu rele, cu vise si cosmaruri, cu aventuri si experiente mai putin placute, merita sa vezi "ce ar fi daca ..."

marți, 18 martie 2008

me, myself and i


i once felt i could fly ... it was such a beautiful feeling, that sometimes i can still imagine ... it`s so nice to live your life according to yourself, according to what you know and feel ... but it`s so god damn hard! you never get to do what you want because there`s always something else more important, or much more demanding ... but that`s life!


how many times did you get to see that interesting movie, or spend a wonderful day only with you friend and colleagues? and did not stay an entire day at work plus extra hours, because that`s how everybody does these days ... work, work and ... work ...


i`ve always been thinking and trying to find a solution in order to do everythig it`s necessary in our everyday life and all the things that i like ... the final solution ... i can`t ... i never could ... i always had to give up to something in order to finish what it was more important...and gues what i had to give up...yep, you got the right answer!


so?what should we do?first work and after, fun time???i`ve come to the conclusion that all the things we do in life must be on our liking ... we must love what we do ... this is what makes us choose in life only the things that really matter ... that`s why we become more selective in time ... this way we appreciate even more the good moments and forget even faster the unpleasant ones ... strange, but true, this is the real life!!


but if you still want to escape from your daily rutine, you should first remember how you were as child and try to have as much fun as you can, just being yourself ... it really works


so just try, and let me know how it was

duminică, 16 martie 2008






frumos, urat, vesel, trist, iubire, ura ... toate acestea cunt trairi pe care le experimentam in viata de zi cu zi...si de multe ori nici nu ne dam seama...cum se face oare k poti simti in acelasi timp sentimente diferite sau chiar contrare pt aceleasi pers?...nu stiu, iar de multe ori acest lucru poate crea o mare confuzie in viata personala...



pana nu de mult am cunoscut un "tip", pers care obisnuieste sa stea pe mess, sa vb si sa faca diverse lucruri ... abia dak ii vorbeam, pt k nu suport pers care se baga in seama neinvitate, asa k musca-n lapte...treptat am vb si am vb si am vb...pana ce din atata vorba am dat intr-o intalnire si intr-o frumoasa prietenie ...



am ajuns sa cred k prietenia sincera este cel mai frumos lucru de care poti avea parte in viata ... nu ma refer la iubire sau la o prietenie care sa aiba conotatii de interes sau alte sentimente de fatada, ci pur si simplu prietenie...



ce inseamna oare sa poti vb cu cineva, care sa te asculte si sa te inteleaga, sa iti fie aproape la nevoie, sa iti citeasca gandurile si sa te faca mereu sa te simti vie doar prin felul tau de a fi si de a simti viata?... este oare posibil ca toate acestea sa fie inglobate intr-un singur si simplu sentiment de prietenie? stiu ca da...si iti multumesc pt k imi esti alaturi...iti multumesc pt ceea ce ai devenit si pt ceea ce m-ai ajutat sa descopar in mine...




iti multumesc, drag prieten...